Zend_Cache oferă un mod generic de a stoca temporar orice fel de date. Stocarea temporară a datelor (caching) este operată în Zend Framework de interfeţe (frontend), în timp ce stocarea înregistrărilor se face prin adaptoare (backend adapters). (File, Sqlite, Memcache...) cu ajutorul unui sistem flexibil de ID-uri şi etichete. Folosind aceste adaptoare, vă va fi uşor să ştergeţi ulterior tipuri specifice de înregistrări (de exemplu: „şterge toate înregistrările memorate marcate cu o etichetă dată”). Nucleul modulului (Zend_Cache_Core) este generic, flexibil şi configurabil. Totuşi, pentru nevoi specifice, există interfeţe care extind Zend_Cache_Core pentru convenienţă: Output, File, Function şi Class. Zend_Cache::factory() creează instanţe ale obiectelor şi face legătura între ele. În acest prim exemplu, vom folosi interfaţa Core împreună cu adaptorul File . 7200, // timp de viaţă pentru înregistrări de 2 ore 'automatic_serialization' => true ); $backendOptions = array( 'cache_dir' => './tmp/' // Directorul unde se pun fişierele cache ); // getting a Zend_Cache_Core object $cache = Zend_Cache::factory('Core', 'File', $frontendOptions, $backendOptions);?>]]> Numele unor interfeţe şi backend-uri este construit din mai multe cuvinte, cum ar fi „ZendPlatform”. Când le specificaţi fabricii, separaţi-le cu un separator cum ar fi spaţiu („ ”), liniuţă („-”) sau punct („.”). Acum că avem o interfaţă, putem stoca orice tip de date (am pornit serializarea). De exemplu, putem stoca un rezultat al unei interogări foarte complexe în baza de date. După ce este stocat, nu mai este nevoie nici măcar să ne conectăm la baza de date; înregistrările sunt preluate din load('myresult')) { // nu e în cache, se face o conexiune la baza de date $db = Zend_Db::factory( [...] ); $result = $db->fetchAll('SELECT * FROM huge_table'); $cache->save($result, 'myresult'); } else { // e în cache, hai să ne lăudăm cu asta echo "This one is from cache!\n\n"; } print_r($result);?>]]> Marcăm secţiuni în care dorim să punem în cache textele care vor fi afişate adăugând nişte condiţii, mai exact încapsulăm fiecare secţiune între metodele start() şi end() În secţiune, afişaţi datele în mod normal - tot ceea ce este afişat va fi pus în cache în loc să fie afişat până când este executată metoda end() (este poate cel mai util exemplu de a folosi această clasă). La următoarea rulare, codul din secţiune nu va mai fi executat, rezultatul aflându-se deja în cache (cu condiţia ca înregistrarea din cache să fie validă). 30, // timpul de viaţă este jumătate de minut 'automatic_serialization' => false // valoarea false este implicită oricum ); $backendOptions = array('cacheDir' => './tmp/'); $cache = Zend_Cache::factory('Output', 'File', $frontendOptions, $backendOptions); // pasăm un identificator unic metodei start() if(!$cache->start('mypage')) { // afişare normală: echo 'Salut lume! '; echo 'Acest mesaj este păstrat temporar ('.time().') '; $cache->end(); // ieşirea este salvată şi trimisă navigatorului } echo 'Acest text nu este păstrat în cache niciodată ('.time().').';?>]]> Notaţi că afişăm rezultatul funcţiei time() de două ori; o facem în scop demonstrativ. Încercaţi să reîmprospătaţi pagina de mai multe ori; veţi vedea că primul număr nu se schimbă în timp ce al doilea se schimbă pe măsură ce trece timpul. Acest lucru se întâmplă pentru că primul număr a fost salvat în cache şi este citit de acolo la a doua accesare. După jumătate de minut (am setat timpul de expirare la 30 de secunde) numerele ar trebui să se potrivească din nou pentru că înregistrarea din cache a expirat -- doar pentru ca rezultatul să fie din nou pus în cache. Ar trebui să încercaţi codul acesta în navigator sau în consolă. Când folosiţi Zend_Cache, fiţi atenţi la identificatorul de cache (pasat metodei save() şi metodei start()). Trebuie să fie unic pentru fiecare resursă pe care o puneţi în cache, altfel înregistrările se vor suprapune, sau se vor şterge reciproc.